2. Incinta fortificată a bisericii evanghelice (înscrisă în 2004 în Lista monumentelor istorice la nr. crt. 633 cod LMI: BV-II-m-B-11697.02 Incintă fortificată cu două turnuri) este compusă dintr-o porţiune de zid păstrată pe laturile de sud şi est şi două turnuri de apărare de plan pătrat. A fost construită în secolul al XV-lea şi adaugită/modificată pe parcursul secolelor următoare. La începutul secolului al XX-lea, latura nordică şi un turn hexagonal sunt dărâmate pentru construcţia clădirii fostei şcoli evanghelice. Acoperişurile turnurilor au fost reparate în anii 2006 – 2007 prin eforturile Bisericii Evanghelice C. A. Făgăraş şi ale HeimatOrtsGemeinschaft (HOG) Felmern.

În prezent, incinta fortificată a bisericii evanghelice are următoarele probleme:

  • zidul de incintă este deteriorat în proporţie de peste 65%;
  • turnurile au fisuri profunde, dar aparent nu prezintă probleme de statică;
  • parterul turnurilor este blocat de depunerile de moloz şi pământ, în urma lucrărilor​ pentru ridicarea clădirii şcolii de la începutul secolului al XX-lea;
  • trebuie efectuate cercetări arheologice în toată incinta, evacuate depunerile​ menţionate şi reconstruit drumul de strajă .


Patrimoniul construit şi starea lui


1. ​Biserica evanghelică Felmer (înscrisă în 2004 în Lista monumentelor istorice la nr. crt. 632 cod LMI: BV-II-m-B-11697.01 Biserică evanghelică fortificată) se află într-o stare avansată de degradare. Construită în primă fază la începutul secolului al XIII-lea, a fost modificată în numeroase rânduri până la jumătatea secolului al XIX-lea. Odată cu dispariţia comunităţii săseşti din Felmer, biserica şi-a pierdut funcţionalitatea, nemaifiind folosită regulat pentru servicii religioase încă din anii '90. 


În prezent, monumentul are următoarele probleme:

  • rezistenţa structurii a fost afectată de mişcările solului (zona Făgăraşului este activă seismic);
  • există fisuri de 10 cm lăţime pe toată înalţimea absidei care corespund, în grosimea zidului, de la exterior la interior;
  • există fisuri profunde la nivelul boltei navei şi balconului de pe latura de vest;
  • edificiul a fost jefuit – panoul pictat al altarului şi un epitaf baroc au fost furate şi cel mai probabil distruse;
  • mobilierul, valoros din punct de vedere artistic, este în stare proastă, trebuie restaurat;
  • turnul-clopotniţă are fisuri pe trei laturi, la nivelurile superioare, dar nu pare a avea probleme de statică deocamdată;
  • unele construcţii anexe s-au prăbuşit.​


După efectuarea lucrărilor de restaurare, biserica va fi pusă în circuitul turistic al zonei, folosită pentru concerte, proiecţii de film, evenimente culturale şi ştiinţifice şi, nu în ultimul rând, pentru serviciu religios de către comunitatea evanghelică, ori de câte ori aceasta se va reuni.

Comunitatea felmerenilor, în trecut compusă mixt din saşi, români şi romi, se confruntă cu un declin continuu, pe toate planurile, început încă din a doua jumătate a anilor '60 şi accentuat după 1990. Disoluţia şi dispariţia aproape totală a componentei demografice săseşti a lăsat un gol care nu poate fi umplut în evoluţia comunităţii. Principalele probleme care afectează locuitorii Felmerului sunt cauzate de sărăcie. Lipsa locurilor de muncă, a iniţiativelor antreprenoriale şi a infrastructurii de orice fel, absenţa oricăror activităţi de turism, a accesului la informaţie şi nivelul minim al eforturilor investite în educaţia şi pregătirea profesională a locuitorilor sunt factorii care produc o involuţie constantă.  Adăugând la toate acestea starea avansată de degradare a patrimoniului istoric construit, lipsa unei intervenţii eficiente poate însemna pierderea oricăror şanse de redresare a vieţii comunitare din Felmer.


Mobilizarea şi implicarea în program a mediilor universitare şi a organismelor cu o activitate financiară importantă, care înţeleg importanţa proiectelor de responsabilitate socială, din lumea urbană sunt menite să refacă relaţia reciproc avantajoasă pe care satele o aveau cu oraşele. Dezvoltarea turistică şi economică a Felmerului este dependentă de existenţa unui proces coerent şi durabil de recuperare a identităţii comunităţii săseşti în mentalul colectiv al actualilor locuitori şi promovarea acesteia ca atare. Colaborarea pe care o avem cu HeimatOrtsGemeinschaft (HOG) Felmern – organizaţia saşilor felmereni din Germania – şi dorinţa acestora de a se implica activ în programul de dezvoltare a satului, este o contribuţie esenţială la acest proces.

Aducând laolaltă competenţele, experienţa şi resursele materiale de care dispune lumea oraşului cu forţa de muncă, patrimoniul construit şi mediul natural pe care le găsim în Felmer şi ţinând cont de nevoile reale ale categoriilor socio-profesionale implicate în proiect, vom construi un model funcţional de acţiune pentru astfel de situaţii.


Prin implicarea pe termen lung în proiect a studenţilor şi tinerilor specialişti din diverse domenii şi prin crearea unor organisme novatoare care să îşi desfăşoare activitatea în mediul rural şi să-i sprijine în efortul de pregătire profesională, ne dorim să schimbăm prejudecata că nu există posibilităţi de afirmare profesională şi de viaţă prosperă la sat, contribuind astfel la repopularea zonei. Etapele pe care le vom parcurge în procesul de dezvoltare a turismului şi de refacere a economiei în comuna Şoarş presupun reabilitarea patrimoniului istoric construit cu valoare de utilitate publică din Felmer, reutilizarea lui în beneficiul comunităţii şi punerea în aplicare a unei noi viziuni în domeniul managementului patrimoniului prin care cercetarea istorică să aibă o finalitate practică.

În tot spaţiul rural de locuire săsească, construcţiile de utilitate publică, fie ele biserici, fortificaţii, şcoli sau case ale sfatului, au fost ridicate şi întreţinute de comunităţi ca un răspuns punctual la propriile nevoi. Niciodată până în contemporaneitate, grija întreţinerii acestora nu a fost văzută ca aparţinând autorităţilor statului. Distrugerea brutală a majorităţii realităţilor şi relaţiilor fireşti din comunităţile săseşti (ca, deasemenea, în mai toate comunităţile din România), după 1947, a dus treptat la conturarea unor aşteptări false, nerealiste faţă de administraţiile centrale şi locale. Construcţiile istorice nu pot supravieţui în absenţa interesului comunităţii faţă de ele, indiferent de cantitatea şi calitatea intervenţiilor venite din exterior, la fel cum şi şansele comunităţilor de a prospera scad fără premisele de dezvoltare pe care patrimoniul construit le oferă. Dificultăţile specifice pe care le cunosc aşezările săseşti în urma transformărilor sociale majore, cauzate de regimul socialist şi de exodul masiv al saşilor, pot cunoaşte o rezolvare sustenabilă prin asumarea şi reutilizarea patrimoniul istoric construit de către actualele comunităţi


​​Programul „Felmer – inţiativă urbană pentru dezvoltare rurală” este o platformă care oferă soluţii durabile pentru problemele pe care satul săsesc Felmer le are, asemenea multor dintre aşezările Transilvaniei. Principiul care stă la baza programului este colaborarea dintre mediile urbane şi comunitatea rurală pentru atingerea scopului comun al dezvoltării rurale - atât de necesară pentru restabilirea echilibrului economic şi social în România. 

Felmer – iniţiativă urbană pentru dezvoltare rurală

Obiectivele programului


1. Obiective pe termen scurt:

  • atragerea de donaţii şi sponsorizări pentru punerea în aplicare a activităţilor prevăzute în program;
  • realizarea lucrărilor de restaurare, modernizare şi utilare a fostei case parohiale din Felmer, pentru a putea găzdui sediile CSMM şi CCDR şi pentru a face posibilă începerea activităţii acestora;
  • stabilirea de parteneriate cu institiţii de cultură, cercetare şi învăţământ superior din România şi din străinătate, pentru desfăşurarea activităţilor de cercetare şi restaurare propuse prin program şi pentru obţinerea de finanţări;
  • dezvoltarea unei reţele de parteneri locali;
  • iniţierea unor programe de educaţie non-formală pentru copiii din zonă;
  • promovarea şi susţinerea turismului în zonă şi dezvoltarea infrastructurii necesare​ pentru desfăşurarea acestuia;
  • colaborarea cu autorităţile locale pentru a convinge locuitorii să renunţe la alterarea aspectului clădirilor tradiţionale/istorice în beneficiul dezvoltării turismului;
  • pregătirea localnicilor interesaţi să practice meşteşuguri şi meserii tradiţionale;
  • dezvoltarea unor programe de voluntariat la nivel naţional şi internaţional;
  • deschiderea unei biblioteci generale pentru localnici şi a uneia de specialitate conexe CSMM;
  • punerea la dispoziţia locuitorilor a unei săli multimedia (8 computere cu acces la internet, imprimante, videoproiector) în cadrul Centrului Comunitar şi de Dezvoltare Rurală din Felmer;
  • implicarea studenţilor de la diverse specializări în proiecte spre beneficiul satului, pentru a le creşte pregătirea teoretică şi practică şi pentru a contura o relaţie de responsabilitate faţă de comunitatea felmerenilor care să poată fi dezvoltată ulterior reciproc avantajos;
  • colectarea şi achiziţionarea de obiecte cu valoare istorică, artistică şi documentară pentru sporirea colecţiilor şi asigurarea bazei de cercetare a Centrului de Studii Medievale şi Moderne şi organizarea de expoziţii pentru promovarea Ţării Făgăraşului;
  • promovarea mişcării de migraţie de la oraş la sat;
  • identificarea unor alte clădiri care ar putea fi folosite în proiectele asociaţiei;
  • stabilirea premiselor pentru o întâlnire anuală a saşilor originari din Felmer în sat;
  • realizarea de studii de fezabilitate pentru dezvoltarea economică a Felmerului.

2. Obiective pe termen mediu şi lung:

  • stabilirea unei legături durabile, reciproc avanatjoase,  între mediul urban şi cel rural;
  • iniţierea unor proiecte de implicare de lungă durată a studenţilor şi tinerilor care activează în domenii precum economie, afaceri, turism, geografie, agronomie, istorie, arhitectură, arte pentru o dezvoltare durabilă şi sustenabilă a mediului rural, dar şi pentru a le oferi, în acest mod, posibilitatea de afirmare profesională şi dezvoltare personală;
  • dezvoltarea şi promovarea turistică a Ţării Făgăraşuluii;
  • creşterea accesului la informaţie şi educaţie pentru populaţia din Felmer şi din localităţile învecinate;
  • accentuarea spritului comunitar;
  • conservarea aspectului traditional al aşezărilor din zonă;
  • sporirea colecţiilor şi a fondurilor bibliotecilor;
  • dezvoltarea unui program sustenabil de repopulare a zonei prin stimularea iniţiativelor antreprenoriale;
  • sprijinirea şi dezvoltarea micilor întreprinderi locale.


5. Clădirea fostei primării (casa sfatului) a fost construită în 1905. Odată cu desfiinţarea comunei Felmer, în anii ’60, şi-a pierdut destinaţia inţială. După 1990, în urma abandonării definitive, a fost vandalizată şi jefuită sistematic. 

În prezent, clădirea are următoarele probleme:

  • este deteriorată în proporţie de peste 70%;
  • ​aparent, structura păstrată nu prezintă încă probleme de statică;
  • nu mai are acoperiş de peste 4 ani, refacerea acestuia fiind cea mai urgentă lucrare necesară salvării şi recuperării clădirii;
  • ferestrele, uşile şi podelele au fost furate sau distruse;
  • este invadată de vegetaţie;
  • are goluri în zidărie;
  • sobele au fost furate sau distruse, la fel şi instalaţia electrică.


După restaurare, masardare şi extindere în partea de sud, clădirea va găzdui Centrul de Studii Medievale şi Moderne, bibliotecă de specialitate a acestuia, spaţii expoziţionale experimentale, depozite muzeale la subsol şi birouri în mansardă.

Despre Felmer


Satul Felmer (în dialectul săsesc Fälmern, în germană Felmern, în maghiară Felmér) comuna Şoarş, judeţul Braşov, a fost fondat în a doua jumătate a secolului al XII-lea în contextul colonizării Transilvaniei cu populaţii germane. Prima atestare documentară datează din 6 septembrie 1206, când, într-un act de donaţie emis de cancelaria regelui Ungariei Andrei al II-lea, către un anume Johannes Latinus den Wallonen, satul apare sub denumirea villa Welmer. Din punct de vedere administrativ, cu scurte întreruperi, Felmerul a aparţinut de scaunul săsesc Rupea.


Evoluţia satului a fost asemănătoare cu cea a majorităţii aşezărilor săseşti, până după cel de-al doilea război mondial. Din secolul al XVII-lea, populaţia Felmerului se diversifică prin apariţia unei comunităţi româneşti care va creşte constant şi va convieţui în bună înţelegere cu cea săsească. Istoria Felmerului nu a fost marcată de evenimente spectaculoase, cu excepţia episodului asasinării lui Emerik Czibak  (Czybak) – episcop de Oradea şi voievod al Transilvaniei (1533-1534) – aici de către Johann Dóczy la ordinul lui Ludovico Gritti, în 1534.


Recensământul din 1941 înregistra în localitate o populaţie totală de 1367 persoane, din care doar 564 erau saşi, iar restul de 803 români şi ţigani. Războiul a fost evenimentul care a marcat începutul declinului demografic al aşezării, anii '70 – '90 fiind apogeul acestui fenomen care a determinat şi desfiinţarea comunei Felmer şi alipirea localităţii, ca sat, de comuna Şoarş.


Regimul socialist din România de până în 1989 a determinat mare parte din populaţia săsească a Felmerului să aleagă emigraţia spre Republica Federală Germană, rezultatul fiind dezastruos din toate punctele de vedere. Mai mult, criza locurilor de muncă declanşată după 1990 a forţat, şi aici ca în multe alte zone rurale, populaţia tânără, indiferent de etnie, să plece spre oraşe în cautarea unui trai mai bun.


În prezent, numărul locuitorilor satului nu depăşeşte 400 de persoane (români şi romi). În cazul Felmerului cu greu se poate vorbi despre orice fel de infrastructură, neexistând drumuri asfaltate, reţea de apă potabilă, gaz sau canalizare. Satul are o şcoală cu clasele I – VIII şi o grădiniţă de stat.


Din punct de vedere ocupaţional situaţia este şi mai gravă: peste 95% dintre locuitorii Felmerului în vârsta de până la 60 de ani nu au un loc de muncă. Agricultura şi creşterea animalelor sunt reduse la nivelul unor simple ocupaţii gospodăreşti, iar microîntreprinderile lipsesc complet din zonă. Fenomenul degradării şi deteriorării intenţionate, prin lucrări de modernizare, a caselor din sat devine îngrijorător deoarece afectează şansele de dezvoltare a turismului cultural şi istoric.

Principalele instrumente ale Asociaţiei Renascendis în realizarea programului său în Felmer sunt Centrul de Studii Medievale şi Moderne (CSMM) şi Centrul Comunitar şi de Dezvoltare Rurală Felmer (CCDR), care vor fi găzduite în casa parohială evanghelică. Fiecare dintre aceste centre oferă baza pentru activităţi specifice, dar au un scop comun bine definit în dezvoltarea zonei.


4. Clădirea fostei şcoli evanghelice a fost construită în 1909 în urma dărâmării unei şcoli mai vechi, a unei porţiuni din zidul de incintă şi a turnului hexagonal al incintei fortificate. Nu a mai fost folosită după 1990, fiind vandalizată şi jefuită sistematic.

În prezent, clădirea are următoarele probleme:

  • este deteriorată în proporţie de peste 80%;
  • de peste 6 ani nu mai are acoperiş, cea mai mare parte din acesta s-a prăbuşit în interiorul clădirii;
  • ​stabilitatea structurii păstrate este pusă în pericol de fisuri profunde, fapt care indică necesitatea unei intervenţii de salvare cât mai rapide;
  • câteva dintre zidurile interioare sunt prăbuşite complet;
  • nu mai are podele, uşi sau ferestre;
  • o parte semnificativă a cărămizii din compoziţia zidăriei este afectată de umiditate şi expunerea directă la factorii meteorologici;
  • este invadată de vegetaţie;
  • nu are instalaţie electrică, de apă, canal sau încălzire.


După executarea lucrărilor de restaurare, adaptare, modernizare şi utilare, al căror cost este estimat la peste 30.000 EUR, casa parohială va servi ca sediu al Centrului de Studii Medievale şi Moderne (CSMM) şi al Centrului Comunitar pentru Dezvoltare Rurală Felmer (CCDR).

După efectuarea lucrărilor de restaurare, turnurile vor putea servi ca spaţiu expoziţional sau ateliere educative pentru copii.

Ca urmare a parteneriatului încheiat cu Biserica Evanghelică C. A. Făgăraş, Asociaţia Renascendis a preluat administrarea ansamblului bisericii evanghelice fortificate, a clădirii fostei şcoli evanghelice şi a casei parohiale evanghelice din Felmer pentru a le restaura, reabilita, moderniza şi reutiliza în beneficiul comunităţii locale şi pentru propriile proiecte. În prezent avem perspectiva realizării unui parteneriat şi cu Primăria Comunei Şoarş pentru a primi sprijinul autorităţilor locale în desfăşurarea programului, dar şi pentru a putea include în program clădirea fostei primării din sat.

Parteneri


3. Casa parohială evanghelică a fost construită în jurul anilor 1895-1896 şi are cinci camere dispuse pe un singur nivel, pivniţă, pod şi verandă. Gospodăria avea în componenţă şi o serie de anexe din care nu se mai păstrează nimic în prezent, cu excepţia unor fragmente dintr-un zid al unei şuri. Clădirea se află în stare bună, este funcţională şi a fost întreţinută prin eforturile Bisericii Evanghelice C. A. Făgăraş şi ale HeimatOrtsGemeinschaft (HOG) Felmern. Ultimele lucrări de renovare au avut loc în anii 2006 – 2007 când a fost reparat acoperişul, au fost zugrăvite exteriorul şi interiorul, a fost înlocuită instalaţia electrică, curăţată şi reacoperită fântâna


Clădirea necesită următoarele intervenţii pentru a servi eficient scopurilor vizate de program:

  • instalarea unui sistem propriu de alimentare cu apă curentă potabilă  de la fântâna  existentă
    (pompă de apă,rezervor, hidrofor);
  • instalarea unei fose septice şi a unei mini-staţii de epurare pentru 10 – 15 persoane;
  • compartimentarea camerelor existente în vederea construirii şi utilării unei bucătării, a unei săli de mese şi a trei băi;​
  • lucrări de reparare şi zugrăvire a interiorului;
  • instalarea unui sistem de încălzire centralizată pe lemne;
  • adaptarea a două din camere ca spaţii de cazare;
  • adaptarea unei camere pentru a servi ca bibliotecă, arhivă şi sală de studiu (va găzdui colecţiile istorice şi de artă ale CSMM);
  • amenajarea camerei cu dimensiunile cele mai mari ca bibliotecă generală, sală multimedia şi spaţiu de lucru;
  • supracompartimentarea şi amenajarea pivniţei ca spaţiu de depozitare/recreere/expunere muzeală;
  • mansardarea podului şi amenajarea acestuia ca spaţiu de cazare;
  • reclădirea unora dintre anexe ca spaţii funcţionale de depozitare.​
Din nefericire, cel mai mare risc iminent pentru clădire  este demolarea, Consiliul Local al Comunei Şoarş luând deja în considerare această variantă. Asociaţia Renascendis face toate eforturile posibile pentru a evita o importantă şi totodată inutilă pierdere pentru patrimonial construit istoric al satului şi pentru dezvoltarea turismului în zonă.

După executarea lucrărilor de restaurare, mansardare şi reamenajare, clădirea va găzdui birouri, depozite muzeale la subsol, o sală de conferinţe, o sală de curs, aici urmând să fie mutat sediul permanent al Centrului Comunitar pentru Dezvoltare Rurală din Felmer.

Accesul rutier către sat, dinspre Făgăraş, se face pe drumul judeţean 104D (în stare destul de proastă) către Şoarş, parcurgând pe şosea cca. 10 km şi apoi, la dreapta, pe un drum comunal neasfaltat, încă 5 km. Către Felmer nu mai circulă niciun fel de curse de transport în comun (publice sau private) de peste 25 de ani.

IDENTITĂŢI REDESCOPERITE