IDENTITĂŢI REDESCOPERITE

Conferința Deportările etnicilor germani din Transilvania și Banat în URSS: luni, 16 decembrie 2013, ora 16.00, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” (str. Batiștei nr. 15). Participă: lector univ. dr. Ilarion Țiu, dr. Cristina Diac.


Ilarion Țiu și Cristina Diac sunt doi dintre autorii volumului Lungul drum spre nicăieri. Germanii din România deportați în URSS (Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2012) și vor împărtăși publicului câteva din poveștile personale descoperite pe parcursul muncii de documentare pentru această lucrare.

Cristina Diac este cercetător la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române și cadru didactic asociat la Facultatea de Istorie a Universității din București.
Ilarion Țiu este doctor în istorie, specializarea istorie contemporană românească, și lector universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității Creştine „Dimitrie Cantemir“ din Bucureşti, Secția Comunicare și Relații Publice.


Ilarion Țiu și Cristina Diac au mai colaborat, alături de alți autori, și la volumele: Viața lui Ceaușescu. vol. I, Ucenicul partidului (București, Editura Adevărul Holding, 2012), I se spunea Machiavelli – Ștefan Andrei în dialog cu Lavinia Betea (București, Editura Adevărul Holding, 2011), 21 august 1968. Apoteoza lui Ceauşescu (Iaşi, Editura Polirom, 2009).


Proiecţia filmului Cocoşul decapitat (de Radu Gabrea, Marijan David Vajda, 2008, 97 min.), 14 decembrie 2013, ora 21.00, Noul Cinematograf al Regizorului Român - Studioul Horia Bernea. Filmul este ecranizarea romanului în limba germană al scriitorului sas Eginald Schlattner, a cărui acțiune se petrece în ziua de 23 august 1944 în orașul Făgăraș și surprinde disoluția comunităților multietnice din Transilvania în anii celui de-al Doilea Război Mondial.


Eginald Schlattner trăieşte de o viaţă la Roşia, lângă Sibiu, unde este preot luteran. Romanul Cocoşul decapitat reprezintă debutul său literar, la 65 de ani. Romanul a fost scris în germană şi a fost publicat mai întâi la Viena, în 1998, bucurandu-se de un imens succes de public şi de critică. În 2001 a apărut la editura Humanitas, în traducerea Norei Iuga.


Vernisajul expoziţiei Resturi şi rosturi. Saşii în Transilvania: o istorie comună: joi, 12 decembrie, orele 17.00, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, sala Laolaltă (expunerea permanentă, etajul I, intrarea principală din Șoseaua Kiseleff nr. 3).


Expoziţia îşi propune să aducă publicul bucureştean în contact cu mărturii şi fragmente de memorie materiale şi imateriale ale civilizatiei saşilor din România, atrăgând în acelaşi timp atenţia asupra pericolului în care se află patrimoniul cultural săsesc – mobil şi construit.

Prin intermediul a aproximativ 200 de obiecte selectate din colecţiile Asociaţiei Renascendis, datând din secolele XVI-XX (ceramică, sticlărie, textile, obiecte din cupru şi cositor, carte veche şi publicaţii, documente, scrisori, fotografii şi cărţi poştale), expoziţia reconstituie imagini şi rosturi ale unei culturi de importanţă naţională, a cărei continuitate este astăzi ameninţată.


Expoziţia rămâne deschisă la Muzeul Naţional al Ţăranului Român până pe 2 februarie 2014.


Dezbaterea Soluții sustenabile pentru patrimoniul construit săsesc aflat în pericol: miercuri, 11 decembrie 2013, ora 17.00, Casa Mincu (str. Pictor Arthur Verona nr. 19). Participă: prof. dr. Corina Popa, Aurelian Stroe - istoric, Adriana Stroe - istoric de artă, prof. dr. Antal Lukács, prof. dr. arh. Hanna Derer.


Prezentări:
Corina Popa - “Arhitectura așezărilor săsești - componentă a peisajului cultural al Transilvaniei. De la bisericile fortificate la așezările secolelor XVIII – XIX”.
Adriana și Aurelian Stroe - "Satele de colonizare săsească din Transilvania – localități multietnice". Prezentarea oferă o vedere de ansamblu asupra formării şi structurii aşezărilor săseşti ca localităţi multietnice, subliniind caracterul specific al valorilor de patrimoniu săsesc, care în prezent necesită protecţie.

În încheiere, Radu Bârlă, președintele Asociației Renascendis, va contura o imagine generală a stării patrimoniului construit săsesc, cu un accent pus pe cel monumental.  Vor fi prezentate cazurile cele mai grave (Jelna, Vermeş, Viile Tecii - jud. Bistriţa-Năsăud, Felmer - jud. Braşov, Filitelnic - jud. Mureş, Velţ - jud. Sibiu) şi proiectele în desfăşurare care abordează soluţii sustenabile (proiectele M.E.T., cazurile Filitelnic şi Stăjerişu etc.), precum si proiectul „Felmer – iniţiativă urbană pentru dezvoltare rurală” al Asociaţiei Renascendis.
Prezentările vor fi urmate de o dezbatere.

Seria de evenimente RESTURI ŞI ROSTURI

Comemorarea a 95 de ani de la Adunarea Naţională a Germanilor din Transilvania şi Banat de la Mediaş din 15 decembrie 1918




Florentin Olteanu este absolvent al Facultății de Istorie și Filosofie, Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca. Proiectele în care se implică vizează istoria mai veche sau mai recentă a Țării Făgărașului și rezistența anticomunistă.
Este director al departamentului „Remember” în cadrul Fundației Culturale „Negru Vodă” din Făgăraș și autor a numeroase publicații.


Cosmin Budeancǎ și Florentin Olteanu au colaborat la coordonarea volumelor Destine individuale și colective în comunism (Polirom, 2013), Forme de represiune în regimurile comuniste (Polirom, 2008), Stat și viața privată în regimurile comuniste (Polirom, 2009).

Conferința Evoluția comunităților germane din Transilvania și Banat după 1945, marți, 10 decembrie 2013, ora 14.00, Universitatea București, Biblioteca Facultății de Istorie, sala Periodice. Prezentări: dr. Cosmin Budeancă – Considerații cu privire la ce au învăţat românii de la etnicii germani în secolul XX în județele Hunedoara, Alba și SibiuFlorentin Olteanu – Calvarul. Deportări şi destine.


Cosmin Budeancă este expert la Departamentul Investigații Speciale din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Doctor în istorie la Universitatea „Babeş-Bolyai”, a coordonat mai multe proiecte de istorie orală dintre care amintim: „Imaginea celuilalt în comunităţile mixte româno-germane din judeţele Hunedoara, Alba şi Sibiu”; „Amintiri pentru viitor. Expo - România”; „Rezistenţa anticomunistă în Ţara Făgăraşului”. A publicat numeroase volume, printre care: „Suferinţa nu se dă la fraţi”. Mărturia Lucreţiei Jurj despre rezistenţa anticomunistă din Munţii Apuseni (1948-1958) (coautor, Dacia, Cluj-Napoca, 2002), Mişcarea de rezistenţă anticomunistă din România. Grupul „Cruce şi Spadă”. Mărturii (co-editor, Argonaut, Cluj-Napoca, 2005), Rezistenţa anticomunistă. Cercetare ştiinţifică şi valorificare muzeală, I-II (co-editor, Argonaut, Cluj-Napoca, 2006), Sfârşitul regimurilor comuniste. Cauze, desfăşurare şi consecinţe, (co-editor, Argonaut, Cluj-Napoca, 2011) etc.